Cu plamanii perforati,cu grimasa rigida provocata de obraznicia vantului si a iernii in mijlocu` lu` Martie,cu sufletul obosit,cu paharul plin de mult,cu imaginea macabra a siluetelor bolnavicioase de pe strada ,din troleu,cu simfonia oamenilor infectati cu ftizie,cu griul nemernic si rece responsabil de sperantele mele franjurate...si cu multe altele..insa CU TOATE ACESTEA trag un fum,sau o gura de aer si ma plimb mai departe prin temnita iernii care deja imi induce subtil mesajul unei claustrofobii exacerbate.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu