Lookin`back..over my shoulder

..."Lookin'back ,over my shoulder,(...),I never wanted to say goodbye"...cam asa suna versurile de la Mike & The Mechanics.

Se spune ca exista aceea stare de day-dreaming;visatul cu ochii deschisi....sau mai mult a avea un vis si de a-l trai.

Living the dream as putea spune.

Unii au visat sa devina presedinti,altii au visat sa devina medici,altii au visat sa-si vopseasca parul in culorile curcubeului,iar altii au visat sa aiba o familie numeroasa si o situatie materiala acceptabila...

Eh..visul meu a fost Parisul.Nu stiu de ceilalti daca si-au implinit visele,insa pot spune ca eu am avut norocul sa mi-l implinesc....sa-l traiesc pe al meu.Nu e atat "Parisul-capitala modei"sau "Parisul-tinutul cu cele mai fine parfumuri" cat este un Paris al artei,al libertatii,al simplitatii ancorate in cele mai stranii si originale forme de expresie,al iubirii,al boemiei si nu in ultimul rand al perspectivei.

Este unul din acele locuri in care gandurile efectiv simti ca isi iau zborul in locuri nebanuite de tine inca,si unde nimeni nu judeca taios decat acele situatii cu adevarat grave,(desi nu le este caracteristic deloc acest lucru deoarece merg pe deviza:Mai bine sa previi decat sa tratezi").Aerul,mina ,uneori divina datorita stralucirii indelungi pe care o degaja acest oras,impresioneaza pe orice iubitor de arta,libertate si serenitate sau mai mult,uneori atrage niste simpli drumeti care peste noapte devin slujitori loiali ai Parisului,cum paianjenul isi captiveaza prada cu meticulozitate.Once in Paris..there's no way out!Sau daca intr-adevar plecarea este irevocabila, evident ca despartirea de Orasul Luminilor este la fel de solicitanta si profunda ca si despratirea de un vechi prieten pe care stii ca ai sa-l revezi curand,sau mai tarziu sau niciodata.

Am vrut sa stiu si am aflat!Am vazut si eu in sfarsit micul lacas al marilor artisti,strazile stramte si intunecoase din Montmartre unde probabil acompaniati de un Absinth agresiv,poetii si marii scriitori isi semnau condica pe viata(poate fara sa-si dea seama)in catalogul celor mai renumiti,cititi,apreciati si savurati scriitori din lume.

Nu este vorba numai despre arome si tesaturi ci este vorba despre o lumina ,o lumina care va daninui vesnic si de ceea ce a creeat aceasta lumina cu care toti si-au clatit simturile.Este vorba de ceva mult mai profund decat o simpla eticheta;este vorba despre istorie,creatie,extravagant,unic,uneori trist,alteori haotic,mister,intuneric,desertaciune,orgie,libertinaj,capodopera,frumos,-este vorba despre intreaga creatie pariziana.Frumusetea nu mai este ceva general ci capata indeosebi o forma particularizata astfel incat si descrierile dezolante ale lui Baudelaire despre viata desfranta si despre prostituatele zvelete ale vechiului Paris sunt....frumoase.

In orice caz as putea sa stau sa vorbesc ore in sir despre Paris si chiar si in momentul cand ma voi opri spunand ca am spus tot ce se putea spune,o noua idee imi va impanzi mintea si voi avea impresia ca tot ceea ce am spus anterior a fost doar o scurta introducere.O viata nu este suficienta pentru a te contopi cu o dorinta arzatoare,poate nici o unitate de masura cunoscuta de om nu este posibila sa epuizezi un subiect vast,mai ales cand te implica emotional si spiritual.Asadar ,tot ceea ce am spus eu ...este doar o umila introducere pentru o istorisire infinita ale carei capete imi sunt si imi vor ramane vesnic o necunoscuta,pentru ca niciodata nu ajungi la o cunoastere totala,completa ,desavarsita insa merita sa te lansezi in oceanul promis de aceasta desarta iluzie de a te familiariza cu absolut orice.Mai mult chiar,altfel s-ar distruge vraja misterioasa a universului,nu?

Concluzia este simpla,nu stiu care sunt visele fiecaruia insa stiu cat de frumos este sa ti-l vezi realizat pe cel propriu.Pentru cei carora le este doar simpatic Parisul le recomad sa il viziteze:cu siguranta la intoarcere nu le va mai fi DOAR simpatic.Pentru cei care au mai mult decat o modesta simpatie, era necesar sa citeasca doar sfarsitul articolului,aceasta ultima fraza, din moment ce cuvintele de mai sus,cu siguranta, nu le sunt deloc necunoscute...

Toujour La Ville Des Lumières!

Renescence

Sun bath...Quiet places....Serenity....and of course,a well-deserved revival of my old habits....cam asa pot sa descriu in cateva cuvinte imaginea de ansamblu pe care o detin in acest moment dupa ce am terminat cu ce era mai greu: bacul si admiterea la facultate.Admiterea in sine nu este grea(cel putin pt.mine),cat este alegerea pe care trebuie sa o faci in caz ca esti nitzel in dilema intre mai multe sectii,sau mai rau,mai multe orase carora le gasesti cand cele mai mari avantaje,cand le cauti nod in papura pentru inconveniente.(iarasi cazul meu)
Faptul k am intrat la buget,la facultatea dorita(my second best thing..prietenii stiu de ce)este suficient ca sa simt raze de soare si in cele mai misterioase colturi ale corpului meu,kiar dak afara vremea s-ar incapatana sa nu fie in concordanta cu starea mea de spirit.Deci,nu conteaza!:)

Titlul este unul sugestiv,si neales la intamplare pentru ca are o serie de conotatii despre care se poate vorbi in prezent dar...mai important,despre care se poate vorbi pentru viitor.
In primul rand se poate vorbi despre o renastere spirituala care are la baza mai multa liniste decat pana acum,si o renastere din punct de vedere material.
Adica voi fi iarasi boboaca undeva intr-o noua institutie si cred k este preety much ultima "bobocie",cat de cat sincera ,de care voi mai avea parte.Dar prefer sa nu dezvolt partea asta intrucat eu abia sunt proaspat intrata.
Nu doresc decat sa reintru in sfera vechilor mele obiceiuri si de a ma bucura de tot ce se poate in aceasta perioada.Urmeaza doar toamna,un nou inceput ....poate zic asta si pentru ca voi implini 19 ani.

Deocamdata sunt in locul acela unde setea de a afla mai multe si de a recupera totul in materie artistica:filme,carti,muzica, este mai mare decat o posibila oboseala fizica.Si imi place la nebunie aceasta stare!Vreau sa am timp,sa profit de el,sa ma joc cu el,sa incerc sa-l pacalesc fie si doar pentru o secunda...Sa ma bucur de ceea ce am neglijat putin pana acum si de care am probabil mai multa nevoie decat cred!Este timpul pentru o vindecare ,o renastere ...si este vorba despre o mica atentie fata de sine!Vreau sa ma imbat cu aerul pe care am fost prea ocupata ca sa-l respir,sa mananc si sa simt din nou gustul unei fuziuni ce confera si ea o relaxare,sa beau apa la infinit pana ce devin mai mult de 99% apa,si sa ma identific cu tot ce este nou,frumos si necunoscut ce asteapta sa fie elucidat...

Oare...Cat de bine crezi ca te cunosti?:)