12 octombrie.2008.
Daaaa...ce inseamna acest lucru?Poate nimic special in afara de faptul ca a trecut o saptamana de cand am inceput scoala...si 9 zile de cand a fost ziua mea.
Aceasta postare insa va pune accent mai mult pe primul din cele doua evenimente expuse mai sus.
Asadar,daca la inceput am avut impresia k nu am ajuns unde trebuie si eram ...cat de cat dezamagita...acum,cand ma pregatesc sa incep o noua saptamana,parca totul nu mai este atat de alb/negru.Nuantele de roz si mov isi fac loc subtil,si simt ca intr-adevar am multi oameni de la care invata si mai ales ...multe lucruri care asteapta sa fie descoperite.Teoria literaturii,limba engleza contemporana si gramatica lb engleze sunt doar cateva dintre cursurile la care pur si simplu asist din pura placere,si de la care cand plec,simt ca ma duc acasa mai desteapta decat atunci cand am plecat.Simt ca sunt la inceputul unei perioade frumoase insa sunt constienta si de faptul ca este ultima"bobocie"din viata mea si ca de acum sunt responsabila pentru ceea ce zic.Totusi,de aici vor pleca noii profesori (in mare parte) si este vital sa fim un exemplu,si inadmisibil sa fim prinsi nepregatiti.Cel putin asta astept eu de la un om care a ales de bunavoie si nesilit de nimeni(sper...) aceasta frumoasa meserie care implica deci,multa responsabiliatate,atentie,rabdare si binenteles placere.Cred ca este minunat sa ai acea satisfactie interioara de a te face ascultat (fie si de o singura persoana)si de a colabora,de a impartasi si celorlalti din bagajul tau de cunostiinte.
Poate nu voi deveni profesoara...insa voi avea satisfactia aceea ca,la sf.acestei facultati voi fi descoperit cateva din multele taine ale literaturii si ca am avut langa mine calauzele potrivite in parcurgerea drumului spre cunoastere...
